marți, 9 iunie 2009

Extinderea Europei

Bulgaria

Bulgaria


Bulgaria are o asezare unica ca pozitie. Este situata in coltul cel mai indepartat al Europei - Pensinsula Balcanica. Cu toate ca teritoriul are o suprafata relativ mica, este traversata de 3 regiuni bio geografice: padurile Europei mijlocii, stepta Eurasiei si campiile mediteraneene.Ca si Romania, in Bulgaria exista o diversitate foarte mare a reliefului: de la campie si stepa, rauri si lacuri, pana la dealuri si munti, ajungand pana la Mares Neagra. Acest lucru garanteaa o varietate foarte mare a faunei si florei. Practic, in Bulgaria, vei gasi, indiferent de anotimp, locuri in care sa iti pentreci vacanta alaturi de prieteni.Bulgaria este o fantastica combinatie a naturii, a istoriei interesante si a culturii. Este o tara a muntilor scaldati de soare, a apelor, avand un folclor unic. Astfel, statiunile moderne de pe litoralul Marii Negre ofera turistilor frumusetea naturii, istoria si arhitectura moderna intr-o imbinare perfecta.Iarna puteti practica skiul si snowbording in Bonsko, Botovets Pamprovo si multe alte statiuni montane. Muntii va ofera si ei peisaje fantastice: paduri intinse, formatiuni din roca vulcanica, canioane si pesteri ce contribuie la o panorama magnifica.Coasta litoralului Marii Negre este foarte populara de-a lungul decadelor, fiind una dintre cele mai vizitate destinatii din Bulgaria.Litoralul bulgaresc mai inseamna 380 de km de plaje, 240-300 de ore de soare - pe timpul sezonului de vara, o temperatura medie a aerului intre 23 si 25 grade celsius si o temperatura a marii, in medie de 23-25 C

Romania

Romania



Suprafata: 237.500Km.2Populatia: 22.760.449 locuitoriDensitatea populatiei: 96 locuitori\Km.2Capitala si orasul cel mai mare: Bucuresti, ( 2.064.474 locuitori )Limba oficiala: RomanaProduse importate: Masini, titei, cocs, minereuri feroase, vehicole, fier.Moneda nationala: LeuProdus intern brut ( PIB ): 22.759 mil. dolari americaniForma de stat: RepublicaVecini: N- Ucraina, S- Bulgaria, E- Moldova, V- Ungaria, IugoslaviaAsezare geografica:Muntii Carpati se extind in directia nord-sud in centrul tarii, coninuandu-se prin Alpii Transilvaniei si atingand altitudinea de 2548m in Muntele Negoiu. La vest de acesti munti este sitoata Campia Transinvaniei, un azin de 400-500 m iar in vest se afla zone de ses cu soluri de loess. Clima:Clima contimentala central-europeana se manifesta prin ierni friguroase si veri destul de fierbinti. In Bucuresti tenperatura medie a lunii iunie este de 29 grade C , cea a lunii ianuarie este de -3 grade C, iar cantitatea de precipitatii anuala este de cca. 60cmMinerit, industrie energicaProductia de titei este de aproximativ 6,6 mil. tone iar exploatarea de gaz metan prin apropierea Clujului stinge 28.000 metrii cubi anual. In Carpatii Occidentali, in Petrosani se extrag anual 43 mil. tone de licnit. Energie termica este produsa in proportie de cca. 77% de termocentrale, care folosesc licnit, petrol si gaz, iar restul de 23% este dat in hidrocentrale.Agricultura46%din suprafata totala este cultivata , iar 19%se foloseste ca pasune. Mai mult de sfert din populatie este angajata in agricultura. Terenuri arbile foarte fertile se gasesc in zone de ses din Campia Transilvaniei, Campia Romana, Moldova si campiile din vestul tarii. Se cultiva pretutindeni grau,porumb, floarea-soarelui sfecla de zahar si cartofi. Langa Oradea se cultiva canepa, in Campia Romana se cultiva tutun, iar in Moldova in zone viticole. Fermele au fost colectivizate in timopul regimului comunist, dar in 1991 guvernul restabilirea proprietatii privete a parcelelor pana la 10 hectare. 27% din teritoriul tarii este acoperit de paduri, industria de cherestea si de mobila sunt dezvoltate.IndustrieIndustria grea cuprinde otelariile din Hunedoara si Resita, iar industria chimica este si ea prezenta in majoritatea oraselor mai mari. Dezvoltarile anuale au vizat mai ales cresterea productiei de bunuri de larg consum.TransportulLungimea totala a retelei feroviare in Romania reprezentand cele mai insemnate cai pentru transportul de marfa, este de 11.348Km. Din care 3348 sunt electrificati. Reteaua de drumuri publice totalizeasa 72.799Km. din care mai putin de jumatate sunt drumuri asfaltate.OraseBucuresti, pe malul raului Dambovita este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul cu o populatie de 323.835 locuitori. Constanta ( 350.476 ) este cel mai mare port.



Cele 13 tari






Finlanda-Suedia-Austria-Polonia-Slovenia-Ungaria-Malta-Cipru-Letonia-Lituania-Estonia-Cehia-Slovacia




Grecia


Grecia



Populaţia:Grecia are 10 264 00 locuitori;natalitate 10,1 la mie, mortalitate 9,3 la mie;popoulaţie urbană 63%.Oraşe principale:Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos.Greci 98%, aromâni, turci, albanezi.Circa 3 milioane de greci trăiesc în străinătate.Cele mai populate zone sunt Atica (datorită prezenţei conurbaţiei Atena-Pireu), ce grupează peste 1/3 din populaţia ţării, Câmpia Macedoniei (peste 200 loc./km*km), Insulele Ionice (Korfu, 155 loc./km*km), Lesbos, Samos, V Peloponesului(80 loc./km*km).Valori mai scăzute ale densităţii populaţiei se întâlnesc în Creta (60 loc./km*km), Epir (35 loc./km*km) şi E Peloponesului (25 loc./km*km).Valorile cele mai scăzute sunt în republica autonomă a călugărilor de pe Muntele Athos (4 loc./km*km).Culte:ortodoxism 98%, islamism, catolicism, protestantism.Istoria:Strălucita civilizaţie minoică care înfloreşte în Creta în mileniile 3-2 î.Hr.(Cnossos, Phaistos, Mallia) poate fi considerată prima manifestare a civilizaţilor europene.Venite la începutul mileniului 2 î.Hr. din N Peninsulei Balcanice , triburile indo-europene ale grecilor(ahei, ionieni, eolieni) îşi extind în secolul 15 î.Hr. stăpânirea şi asupra Cretei şi Ciprului, creând civilizaţia miceniană(principalele centre-Mycene, Tirynth, Pylos); în secolul 12 î.Hr. dorienii, ultimul val indo-european, distrug civilizaţia miceniană, stabilindu-se îndeosebi în Pelopones.În jurul anului 1000 î.Hr. grecii colonizează coastele Asiei Mici şi insulele din Marea Ionică.Oraşele-stat (polysurile) fondate aici (Milet, Efes, Hailkarnas) vor cunoaşte în următoarele 4 secole o dezvoltare mai rapidă decât cele din Grecia metropolitană.În secolele 8-7 î.Hr., epoca marii colonizări, grecii întemeiază oraşe pe coastele Mării Negre şi ale Mediteranei(N Africii, Sicilia, S Italiei şi Spaniei)Încercarea Imperiului Persan de a cuceri Grecia (războaiele medice 500-449 î.Hr.) eşuează în faţa rezistenţei statelor greceşti.Secolul 5 î.Hr., dominat de Atena, rămâne epoca de aur a democraţiei şi civilizaţiei clasice greceşti.În urma bătăliei de la Cheroneea (338 î.Hr.), Macedonia îşi impune dominaţia asupra Greciei.Prin cucerirea Imperiului Persan de către Alexandru cel Mare, regele Macedoniei(336 î.Hr.-323 î.Hr), sunt puse bazele lumii elenistice.În 146 î.Hr. Grecia este transformată în provincie romană.Din 395 î.Hr. Grecia face parte din Imperiul Bizantin (care adoptă din sec.6-7 ca limbă oficială greaca), suferind în sec. Următoare raidurile devastatoare ale pop. Migratoare (vizigoţi, slavi, avari).




Danemarca

Danemarca




Cunoscută din vechime drept locul de origine al vikingilor, apoi, mai aproape de vremurile noastre, drept o mare putere economică nord-europeană, Danemarca s-a transformat într-o naţiune modernă şi prosperă, care participă la integrarea politică şi economică în Europa.
Localizată în nordul Europei, ţara lui Hamlet, este o ţară scandinavă, străjuită de Marea Baltică şi Marea Nordului, de forma unei peninsule în nordul Germaniei, alcătuită din circa 500 de insule, din care numai 100 din ele sunt locuite.
Coordonate geografice: 56000’ latitudine nordică, 10000’ longitudine estică.
Danemarca are o suprafaţă totală de 43.094 km2, din care 42.394 km2 reprezintă uscatul şi 700 km2 apă, incluzând şi insula Bornholm din Marea Baltică. Insulele Faroe şi Greenland aparţin Regatului Danemarcei având însă propriile guverne şi împărţiri teritoriale. Comparativ ca suprafaţă, Danemarca este puţin mai mare decât jumătate din suprafaţa statului Massachusetts.
Lungimea totală pe uscat a graniţelor este de 68 km şi se învecinează doar cu Germania pe toată această lungime. Lungimea graniţelor mărginite de apă este de 7314 km. De menţionat că Danemarca controlează strâmtorile Skagerrak şi Kattegat, care fac legătura între Marea Baltică şi Marea Nordului.

Clima este temperată, umedă şi mohorâtă, influenţată de Oceanul Atlantic, cu ierni blânde şi uşor vântoase şi veri reci.

Relieful este în general foarte aproape de nivelul mării, plat. Cel mai jos punct - Lammefjord –7 m iar cel mai înalt - Ejer Bavnehoj 173 m faţă de nivelul mării. Suprafaţa ţării este acoperită de sedimente din era glaciară. Pericolul inundaţiilor naturale este o ameninţare în partea sudică a ţării (de ex. zone din Jutland (Jylland) şi de-a lungul ţărmului sudic al insulei Lolland) şi din acest motiv acestea sunt protejate printr-un sistem de diguri. Datorită aluviunilor argiloase care s-au depus s-a format un sol deosebit de fertil. 60% din solul ţării este arabil iar 10% este acoperit de păduri. Suprafaţa irigată este de 4350 km.

Populaţia este alcătuită din 5.336.394 locuitori, cu o rată anuală de creştere de 0,31%. Durata medie de viaţă este de 76 ani (estimare la nivelul anului 2000).
Religia: 97% sunt evanghelici lutherani iar restul sunt protestanţi şi romano-catolici.

Limba oficială este daneza, dar engleza este a doua limbă predominantă.
Moneda naţională este coroana daneză, 1 krone=100 oere. Danemarca a ales să nu se alăture Uniunii Europene alături de cellalte 11 ţări care au adoptat euro ca monedă unică la 1 ianuarie 1999.
Denumirea oficială este Regatul Danemarcei, dar este folosit destul de des şi numele conveţional, mult mai scurt, Danemarca. Forma de guvernare este de tip monarhie constituţională.
Din punct de vedere administrativ Danemarca este împărţită în 14 judeţe (Arhus, Bornholm, Frederiksborg, Fyn, Kobenhavn, Nordjylland, Ribe, Ringkobing, Roskilde, Sonderjylland, Storstrom, Vejle, Vestsjalland, Viborg) şi 2 regiuni (Fredericksberg şi Kobenhavns).
Capitala ţării este Copenhaga (aprox. 1.343.000 locuitori).
Alte oraşe importante, din care unele sunt porturi renumite: Arhus (204.000 loc.), Odense (144.000 loc.), Alborg, Esbjerg, Fredericia, Grena, Koge, Struer.
Prima atestare ca stat unificat este din sec. 10, iar din 1849 devine monarhie constituţională. Ziua naţională a Danemarcei este ziua de 16 aprilie, ziua de naştere a reginei.

Danemarca are o economie modernă bazată pe industria agro-alimentară, industria de maşini şi produse electronice, industria textilă, industria farmaceutică. Danemarca este un mare exportator de produse alimentare.
Principale produse agricole: cereale, cartofi, sfeclă de zahăr, mazăre, plante furajere.
Danemarca beneficiază de resurse naturale de petrol, gaz natural, peşte, sare, calcar, granit, pietriş şi nisip.
Produsul intern brut este de 85.480 milioane de dolari USD.

În Danemarca Shakespeare a ales castel danez Elsinor pentru a-şi plasa faimoasa tragedie Hamlet.În istoria şi cultura Danemarcei se regăsesc, într-un şir nesfârşit, nume faimoase care s-au născut aici (sculptorul Thorvaldsen, filosoful Kierkegaard, scriitorul Andersen, marele fizician Nils Bohr – de al cărui nume se leagă fisiunea nucleară, până la scriitoarea contemporana Karen Blixen) şi care au contribuit la creşterea culturală a lumii între

Marea Britanie

Marea Britanie

Suprafata (impreuna cu Irlanda de Nord)este de 244046 km.
Asezarea geografica:
Intre latitudine nordica 49 10-60 51 si logitudine estica 1 45-8 10.
Populatia:58245000
Densitatea populatie:
241 locuitori /km
Capitala si cel mai mare oras:
Londra(6809000)locuitori
Limba:
Engleza.In Scotia limba galica,in Tara Galiilor(Wales)se vorbeste si limba galeza.
Principalele articole deimport:
Masini si utilaje,metale neferoase,materiale chimice,titei,legume si fructe,diamant,produse textile.
Principalele articole de export:
Masini si utilaje,vehicule,produse textile,materiale chimice,purtatori de energie fosila,uleiuri minerale.
Moneda nationala:
Lira sterlina
(1 pound=100 pence)
Produs intern brut(PIB):
575470 milioane de dolari SUA
Forma de stat:
Monahie constitutionala (regat).
Datele statistice se refera la Regatul Unit(Anglia,Scotia,Tara Galiilor si Irlanda de Nord);in text nu vor fi referiri la Irlanda de Nord.
Conditii naturale:
Teritoriile aflate la sud si la est de la linia imaginara trasa intre gurile raului Exe si Tees sunt teritorii joase,formate din roci sedimentare moi(creta,argila,gresie).Zonele deluroase-ca Costwolds,Chilterns,North Downs si South Douns-in general sunt formate din creta sau din calcar,campiile au solul preponderent argilos.Teritoriile aflate la nord de linia Exe-Tees sunt roci mai vechi si mai dure,formand munti mai inalti.Punctul cel mai inalt al Marii Britanii este varful Ben Nevis(1344m).cel mai lung curs de apa este raul Severn.
Clima
Marea Britanie are o clima moderata oceanica ,puternic influentat de curentul Golfului.Desele schimbari de vreme,ploile sunt cauzate de campuri ciclonice de joasa presiune ce se formeaza in Oceanul Atlantic.Campurile anticiclonice de inalta presiune aduc o vreme stabila fara precipitatii.Lunile cele mai reci sunt ianuarie si februarie(cu temperatura medie de 4 C),iar cele mai calde sunt iulie si august(16 C).
Precipitatiile medii anuale in campiile din sud-estul tarii sunt de 650mm in vest 1000mm.
Insulele
Injurul Marii Britanii se afla mai multe insule si mai multe grupuri de insule,care sunt o parte integranta a Regatului Unit,de exemplu insulele Orkney,Shetland si insulele Scily,iar insulele Anglesey,Wight si Man(588 km ,64282 locuitori)cat si insulele din Stramtoarea de Nord (194 ,138000)locuitori care au o administratie si o adunare legislativa proprie.
Orase
Din intreaga populatie 90% traieste in orase,iar 30% locuieste in orase mari,sau in suburbiile acestora:Londra(6809000),Birmingham(2632000),Manchester(2600000),Leeds(2053000),Glasgow
(1700000),Liverpool(1467000),Sheffield(1297000)Newcastle(1135000).Capitala Scotiei este Edinburgh(440000),a Tarii Galilor Cardiff(279000).
Mineritul si Industria energetica
Cu toate ca exploatarea miniera este in regres,totusi productia anuala de carbune depaseste 42milioane de tone.Din totalul de energie consumata numai 8,5% este acoperita de carbune,76% se obtine din titei si din gaze naturale,15,5% din energia nucleara.
Hidrocentralele au un rol important in asigurarea necesarului de energie electrica a Scotiei si a Tarii Galilor.
Agricultura
In agricultura lucreaza mai putin de 2% din forta de munca existenta.Pamanturi arabile se gasesc in East Midlands(partea de set a Angliei centrale)East Anglia (partea aflata la nord de Londra a Angliei de sud)si pe campia Fen.In tinuturile joase si umede,in zonele cu clima blanda din vestul tarii,se cultiva grau,orz,cartofi si sfecla de zahar.Cresterea oilor si a vitelor pentru productia de carne se desfasoara in zonele deluroase.
Pescuitul si padurile
Din cauza pescuitului intensiv si a concurentei extreme,pescuitul inregistreaza un regres,dar inca este de importanta vitala in activitatea unor porturi ca Aberdeen,Peterhead,Grimsby,Newlyn,si Fleetwood.Jumatate din paduri,care acopera 10% din suprafata tarii,se afla in proprietatea satului.
Industria
Marea Britanie este o tara puternic industrializata,industria prelucratoare cuprinzand 34% din forta de munca.Jumate din aceasta lucreaza in industria metalurgica si productia de vehicule:masini si utilaje.Din industria prelucratoare rezulta 24% din PIB.Sunt in plina dezvoltare ramurile sau utilizatoare a thnicii de varf, dar regreaza ramuri industriale mai vechi, traditionale, ca productia de oteluri si industria textila. Tot mai multi isi gasesc de lucru in sectorul de servicii. Un loc important il ocupa si constructiile.
Transporturile
Din transporturile de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice, din transporturile de marfuri 82% (luand in calcul si transportul de combustibil).Lungimea totala a drumurilor cu invelis rigit este de 362.357km(din care 3147 km autostrazi).Lungimea cailor ferate este de 37740km.Tunelul de sub Canalul Manecii are o lungime de 49.94km, s-a inaugurat in mai 1994 si face legatura in Folkestone-Anglia si Calais- Franta.Se inregistreaza o crestere in transportul aerian intern si international. In 1993 peste 89 milioane calatori au utilizat aeroporturile britanice,iar transportul de marfuri a depasit 2 milioane de tone.

Irlanda

Irlanda


Irlanda, situata pe insula cu acelasi nume, este scaldata de apele Oceanului Atlantic, avand doar un vecin terestru, respectiv Regatul Unit (irlanda de Nord). Suprafata Irlandei este de 70 284 km2 .
Relieful predominant al Irlandei este dat de o depresiune cu aspect aparent de campie sub 100m, dezvoltata pe roci ale unor structuri vechi (caledoniene si hercinice). Este acoperita cu lacuri, mlastini si turbarii. Depresiunea este inconjurata de o rama de coline si munti josi, care abia depasesc, in unele locuri, 1000m.
Campia centrala a Irlandei este marginita de munti. Cea mai mare parte a ei este folosita pentru agricultura. Muntii sunt foarte abrupti in multe locuri, cu vai adanci. Varful cel mai inalt al insulei este varful Carranutohill (1040 m) din muntii Macgilicuddys Reeks din sud-vest. Varful cel mai inalt din muntii de granit Wicklow din sud-est este varful Lugnaquilla (926m). Muntii Mourne sunt constituiti tot din granit, aici se afla cel mai inalt varf al Irlandei de Nord, Slieve Donard (852m). Muntii Antrim, aflati si mai la nord sunt munti bazaltici. De-a lungul coastei se insiruie cu miile stalpii de bazalt care formeaza renumitul Giant’s Causeway („umplutura uriasului”). Lacul cel mai mare este Lough Neagh (396 km2) din Irlanda de Nord.
Clima
Desi este situata la latitudini mari, Irlanda are o clima blanda, datorita influentei curentului cald al Atlanticului de Nord. Calea maselor de aer nu este taiata de munti foarte inalti de aceea in afara teritoriilor din est unde clima este mai secetoasa, peste tot se intalneste clima umeda, ploioasa. Iarna temperatura medie este de 4o C la est si 7o C la vest. Temperatura medie a verii este de 14-16oC. Precipitatiile anuale in vest sunt de 1000mm, iar in est de 750mm.
Hidrografia
Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din numeroase rauri, dar scurte, si multe lacuri. Cele mai importante lacuri sunt: Corrib, Ree, Derg si Neagh (396km2).
Vegetatia
Asociatia vegetala dominanta o reprezinta pasunile, care ocupa doua treimi din suprafata tarii, ceea ce inseamna cea mai ridicata pondere din Europa. Padurile sunt restranse, Irlanda inscriidu-se intre tarile cele mai putin impadurite de pe glob.
Populatia
Irlanda are un numar relativ redus de locuitori (2.548.000 milioane) si o densitate (50 locuitori/km2) sub cea a Europei. In schimb, inregistraza unul dintre cele mai ridicate sporuri naturale de pe continent si, ca urmare, are o importanta pondere a tinerilor in totalul populatiei.
Un numar mare de irlandezi a migrat in secolele XVII-XIX, in SUA, unde sunt acum peste 40 de milioane de descendenti ai acestora.
O alta caracteristica o reprezinta concentrarea populatiei de-a lungul tarmurilor si indeosebi in capitala si imprejurimi (aproape o treime din populatia totala).
Orasele
Principalele orase sunt: Dublin, Limerick, Cork, Kingstown. Dublinul asezat la esuarul raului Liffey este de secole un port important; alaturi de Dun Laoghaire sunt de importanta nationala in comertul tarii. Este insemnat si in industria textila, de alimente, industria berii si a constructiei de masini. Orasul Cork, asezat langa malul raului Lee, este cel de-al doilea oras ca marime, avand 174.000 locuitori. Este portul cel mai mare al coastei de sud si are si aeroport. Aici este bine dezvoltata industria chimica, de alimente si cea a constructiilor de masini. Al treilea oras ca marime este Limerick, este o piata de desfacere importanta a agriculturii locale.
Resursele naturale
Irlanda este o tara saraca in zacaminte de subsol, dispunand de mici zacaminte de zinc, plumb si gaze naturale. Mai insemnate sunt resursele de sol, indeosebi pasunile. Chiar daca din minele de carbuni este extrasa huila, necesarul de carbune si titei, al industriei energetice trebuie importat. 87% din energia electrica este produsa de termocentrale. In partea centrala a Irlandei se extrage turba pentru micile termocentrale locale.
Industria
Este foarte importanta industria alimentara, in multe localitati existand fabrici de prelucrare a carnii si a laptelui, si fabrici de bere. Este dezvoltata industria textila si a constructiilor de masini mici, industria chimica (firelor sintetice), industria masinior de birotica si a calculatoarelor. Guvernul irlandez cu ajutorul unor stimulente financiare impulsioneaza investitiile strainilor, de exempu in industria filmului.
Agricultura
Agricultura irlandeza are un randament foarte ridicat si este specializata in cresterea animalelor, indeosebi ovine si bovine. De altfel, Irlanda detine unul dintre primele locuri pe glob la ovine si bovine raportate la numarul locuitorilor.
Turismul
Turismul constituie principala sursa de venit a tarii, este foarte activ mai ales in Dublin, si de-a lungul coastei vestice in apropierea oraselor Killarney si Galway. Irlanda este vizitata anual de aproximativ 4 milioane de turisti.





Olanda



Olanda




Olanda - Numele oficial al ţării este Regatul Ţărilor de Jos (Koninkrij der Nederlanden ).Face parte din: * ¨Uniunea Europeana, inclusiv din Uniunea Economică şi Monetară (UEM); este unul din cele sase state europene semnatare ale Tratatului de infiintare a Comunitatii Europene a Cărbunelui şi Oţelului - CECO (Paris, 18 aprilie 1951), al Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Europene pentru Energie Atomică - EURATOM (Bruxelles, 17 aprilie 1957) si al Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Economice Europene - CEE (Roma, 25 mai 1957) ¨Este membră a ONU, UNCTAD, FMI, BIRD, BERD, OCDE,OMC, NATO, etcSuprafaţa : 41.526 kmp, din care 24% sub nivelul marii.Numar locuitori: ¨16,15 milioane (locul 11 in Europa), adica 2,16% din populaţia Europei, din care populaţie activa 44,1% - 7,1 milioane locuitori. In perioada 1990 - 2001, 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigratiei. Numărul populaţiei imigrante este estimat la 2,870 milioane.Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266 si Slovenia - 494); densitate de 14,4 ori mai mare decat media europeana.Capitala: ¨Amsterdam (750 mii locuitori); ¨Sediul guvernului, al parlamentului si resedinta regala: Haga (450 mii locuitori)Alte orase principale: ¨Rotterdam (593 mii locuitori), Utrecht (233 mii locuitori), Eindhoven (200 mii locuitori), Tilburg (191 mii locuitori), Groningen (171 mii locuitori), Breda (159 mii locuitori), Apeldoorn (153 mii locuitori), Nijmegen (152 mii locuitori).¨Rotterdam - cel mai mare port maritim din lume (volum intrări/ieşiri 303,4 milioane tone metrice in 2000) si al V-lea port pentru containere (dupa Hong-Kong, Singapore, Kaohsiung, Pusan).¨Schiphol - Amsterdam: al IV-lea aeroport european pentru traficul de calatori si marfuri (după Londra, Frankfurt, Paris).Limba oficiala: NeerlandezăReligia: Romano-catolică (36%); protestanta reformată (20%); neoreformata (8%)Moneda natională: ¨Euro;PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12PIB/locuitor:25.062 euro (locul III în Europa). Ritm de creştere :3,5 %-2000 ;1% -2001 0% -sem .I -2002 %P.I.B¨ 401 miliarde euro (2000) ¨Ritm de crestere: 3,5% - 2000; 1% - 2001; 0% - sem.I 2002.Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.:- industrie: 17,5%- sectorul public: 14,5%- comert, reparaţii: 13,6%- transporturi, telecomunicaţii: 7,8%- agricultura: 2,9%- minerit: 2,0%- alte servicii : 42,2%

Luxemburg

Luxemburg

Comitat constituit in anul 963 si ridicat in 1354 la rangul de ducat; face parte in acest interval din Imperiul Romano-German. Trece apoi in posesia Burgundiei (1441) si apoi a Spaniei (1555), iar din 1714 a Austriei. Intre 1795-1815 este incorporat la Franta.
Dupa 1815 (Congresul de la Wien) devine mare ducat si face parte din Tarile de Jos, pana in 1831, data la care este divizat: vestul trece la Belgia, iar estul (in actualele granite) la Confederatia Germana. In 1867 se proclama stat independent si neutru.
Dupa 1974 face parte, impreuna cu Belgia si Olanda, din uniunea economica Benelux.
Forma de guvernamant
Mare ducat constitutional si ereditar.
Suprafata
2.586.4 km*
Populatia
357.400 loc. (1975); densitate 138.3 loc./km*
Capitala
Luxembourg 78 403 (1974)
Nationalitati
Germani; straini (italieni, germani, francezi, belgieni) 83 870 (1974)
Limba oficiala
Franceza; limba vorbita: germana.
Religii
Catolici, protestanti 1%
Diviziuni Administrative
11 cantoane si 1 oras. Cantoane: Luxembourg, (oras), Capellen, Esch, Mersch, Clervaux, Diekirch, Redange, Vianden, Wiltz, Echternack, Grevenmacher, Remich.
Economie
Folosirea terenului: arabil, vii si livezi 65 000 ha (25,5%), pasuni si finite 70 000 ha (26,6%), paduri 86 000 ha (33,2%), neproductiv 38 000 ha (14,7%).
Resurse: - orz, griu, ovaz, cartofi, vita de vie, vin, fructe, lemn.
fier (Esch, Petange), siderurgie (Differdange, Esch).
otel 4 620 000 t/75 si fonta 3 888 000 t/75, ciment, ceramica, textile, bere.
Export: produse siderurgice, textile, trandafiri, bere.
Comunicatii: cai ferate 271 km; autovehicule 139 100 (1975) indicativ auto L.

Italia



Italia



Italia este situata in Europa de Sud intre 35°29’26”- 47°5’29” lat. N. si 6°37’32”-18°31’14” long. E. 47164vdf21kyr8l
Vecini: Franta, Elvetia, Austria, Slovenia, marea Adriatica, marea Ionica, marea Tireaniana, marea Ligurica
Relieful: Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si Campia Padului, si o alta peninsulara, ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si inguste campii litorale. Alpii, in N, se prezinta sub forma unui zid masiv care se desfasoara pe cca. 1200 Km pe directia V-E. Pe aceeasi directie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai putini inalti – dar cei mai extinsi si usor accesibili –la poalele carora s-au format, prin bararea unor vai glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda ) si Alpii Venetieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei si se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati si prezinta altitudini mai mici decat Alpii. Sunt cunoscuti pentru caracteristicile lor vulcanice: campuri de lava , vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distincta de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podis.
Coastele Italiei masoara peste 9000 Km si sunt joase si nisipoase spre marea Adriatica si inalte si abrupte spre marea Tireniana. Numeroasele bai si golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor;
Clima: In N clima este continentala, cu ierni relativ reci, veri calduroase si precipitatii abundente. Italia peninsulara are un climat mediteranian, cu veri secetoase si calde si cu ierni ploioase si blande. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scaderea precipitatiilor. dy164v7421kyyr
Moneda: Lira Italiana
Istoria: La inceputul mileniului 2 i.C. in Pen. Italica patrunde primul val indo-european, urmat, in sec. 12-11 i.C., de noi valuri italice. In sec. 10-9 i.C., in vestul Italiei isi fac aparitia etruscii, a caror putere politica si civilizatie atinge maxima stralucire in sec. 7-6 i.C. Grecii intemeiaza, incepand cu sec. 8 i.C. primele colonii in sudul peninsulei si Sicilia. Emancipat in 510 i.C. de sub suzeranitatea etrusca, statul roman devine in sec 2 i.C., stapanul intregii Italii si isi extinde in secolele urmatoare hegemonia in Bazinul Marii Mediterane, punand bazele celui mai puternic imperiu al antichitatii. Detronarea lui Romulus Augustus de catre capetenia germana Oduacru marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus. Italia este stapanita de heruli, ostrogoti, apoi cucerita de Imperiul Bizantin; in 568 longobarzii cuceresc Nordul. In 756 ia fiinta statul papal cu capitala la Roma. Cucerit in 773, regatul longobard este inclus in statul franc. In Sicilia se stabilesc la inceputul sec. al IX-lea arabii. In timpul domniei imparatului Otto I, Italia de Nord si Centrala sunt incluse in imperiul romano-german care intra in conflict cu papalitatea. In sec. XI-XII arabii sunt eliminati din sudul Italiei de catre normanzi. Orasele din Italia de Nord si Centrala, Venetia, Genova, Florenta, Milano, care infloresc in secolele XIII-XV devenind patria umanismului si Renasterii, decad in sec. XV-XVI. Intre 1495-1595 Italia este camp de batalie intre Franta si Spania. Prin pacea de la Cateau-Cambrésis (1559), cea mai mare parte a Italiei revine Spaniei, iar dupa tratatele de la Utrecht si Rastatt (1713-1714), habsburgilor austrieci. Cu exceptia Siciliei si a regatului Sardiniei, intreaga Italie este unita de Napoleon I in 1809. Dupa razboiaele napoeoneene, un puternic val al miscarii de eliberare nationala zguduie intreaga Italie; la 9.02.1849, Mazzini si Garibaldi proclama la Roma republica, dar reactiunea europeana inabusa aspiratiile populare. Regatul Piemontului este statul in jurul caruia se realizeaza unificarea Italiei; in urma razboiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneste cu Piemontul (1859). In 1860-1861 Garibaldi si “camasile rosii” elibereaza Sicilia si Italia de Sud. Victor Emanuel II din dinastia de Savoia se proclama, in 1861, rege al Italiei. Razboiul austro-prusac din 1866, in care Italia este aliata Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu Italia. La 20.09.1870 este eliberata Roma, care devine in 1871 capitala statului italian.
In 1929, acordul italo-papal de la Lateran statueaza independenta Vaticanului si stabileste statutul bisericii catolice in Italia.
La 10.06.1940, Italia se alatura Germaniei, in cel de-al doilea razboi mondial, atacand Franta, Grecia, Iugoslavia si participand la agresiunea impotriva U.R.S.S. Dupa debarcarea anglo-americana din Sicilia (10.07.1943), regimul dictatorului Mussolini este rasturnat si Italia declara razboi Germaniei.
La 18.06.1946 este proclamata Republica Italiana.
Diviziuni administrative: Italia este impartita in 20 de regiuni.
Valle d’Aosta: Situata in partea de N-V a Italiei in zona montana a masivului Mont-Blanc la granita cu Franta. Resursa principala este turismul. Capitala: Aosta.
Piemont: vestita regiune plana intre Alpi si Apenini traversata de raul Pad. In aceasta zona este concentrata 3/5 din productia italiana de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebra prin vinurile si branzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene.
Lombardia: Reprezinta zona cea mai atractiva a Italiei. Ocupa zona de campie dintre raurile Ticino si Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgica, chimica si mecanica), Bergamo (industria textila si mecanica), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano – reprezinta centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene.
Veneto: Situata in zona aluvionara de varsare a raului Pad si afluentilor sai. Regiune predominant agricola. In zona Mestre-Marghera, langa Venetia, sunt concentrate rafinarii de petrol si industrie chimica. Capitala: Venezia – important port si centru cultural si turistic.
Tretino-Atto Adige: Regiune italiana cu statut special divizata in doua provincii autonome: Trento si Bolzano, etnic predominant germana.
Friuli-Venezia Giulia: Situata la poalele Alpilor Carmici. Zona cu traditie agricola. Capitala: Trieste –oras port cu statut de zona libera.
Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaza masivul muntos al Apeninilor.. Zona agricola renumita pentru sfecla de zahar. Capitala: Bologna – important centru industrial (siderurgie, industrie alimentara) si comercial (piata cerealiera si zootehnica).
Liguria: Regiune in zona litorala la Marea Liguriei. Relief in terase, favorabil cultivarii pomilor fructiferi si maslinilor. Renumita prin marmura de Carrara. Capitala: Genova – important port comercial, santiere navale.
Toscana: Una dintre cele mai frumoase si renumite regiuni ale Italiei avand in centru valea raului Arno. Orase importante: Pisa si Siena. Capitala: Florenta – centru cultural si turistic de importanta mondiala.
Umbria: Regiune colinara cu vai sinuoase. Patria Sfantului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia.
Marche: Zona muntoasa, riverana la marea Adriatica, strabatuta de vai adanci. Litoralul este bogat in plaje. Capitala: Ancona.
Lazio: Reprezinta leaganul civilizatiei romane, cuprinsa intre Apenini, la est si coasta tireniana la vest si strabatuta de raul Tibru. Capitala: Roma - totodata capitala Italiei si a crestinatatii de rit catolic unde se afla statul Vatican.
Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini. Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic.
Campagna: Regiune cu campii fertile unde se practica cultura cerealelor, tutunului, canepii.. Capitala: Napoli – situata in golful cu acelasi nume si dominata de prezenta vulcanului Vezuviu.
Molise: Regiune cu relief muntos, vai profunde, paduri intinse. Capitala: Campobasso.
Puglia: Regiune bogata in resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legaturi cu lumea orientala.
Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemanatoare: relief montan grandios si sever, zona de coasta pietroasa. Capitala: Potenza, Catanzaro.
Sicilia: Cea mai mare insula mediteraniana dominata de vulcanul Etna. Este o zona agricola cerealiera. Orase importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo.
Sardinia: Situata in marea Tireniana se caracterizeaza printr-un relief muntos si plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul si turismul estival. Capitala: Cagliari.

Germania

Germania



POZITIA GEOGRAFICA: Germania este situata in Europa Central-Nordica, intre 47016’-55003’ latitudine nordica si 5056’-15002’ longitudine estica. Limite Marea Nordica, Danermaca, Marea Baltica, Cehia, Austria, Elvetia, Franta, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafata Germaniei este de 356 945 km2.

STATUTUL: Republica parlamentara, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din 23.05.1949, devenita Constitutie a celor doua Germanii unificate la 03.10.1990. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, compus din Bundesrat si Bundestag, iar cea executiva de guvernul federal numit de Bundestang dupa alegerile legislative. Partide politice: 10 formatiuni printre care uniunea crestin democrata. Seful statului (presedinte) Richard Freiherr von Weizacker; prim-ministru Helmut Kohl.
CLIMA: Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmului Marii Baltice. Pe coasta iernile sunt mai blande (-10C in ianuarie) si verile relativ racoroase (220C in iulie), dar spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile medii anuale insumeaza 585 mm, fiind mai scazute (cca 500 mm/an) in campie ti mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an.
RELIEFUL: Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale: Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care ii preced.
Campia Germaniei de Nord, sector al Marii Campii Nord-Europene, este neteda la vest de Berlin si strabatuta de doua siruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai putin paralele. Treptat aceasta campie trece intr-o zona muntoasa de inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sud Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m), Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect de podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg. Tarmul Marii Baltice este cea mai mare parte jos, doar in unele locuri fiind mai inalt si abrupt-de exemplu langa orasul Sassnitz.
Masivele hercinice se afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-700 m si taiat de vai adancite in chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaza la 1015 m in vf. Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei, Harz (podis cu alt. de 300-900 m), Muntii Metalici, in sud-vest se afla un masiv vechi erodat, cu aspect de podis in nord si mai inalt fragmentat in sud, Muntii Padurea Neagra care ating care ating 1493 m in vf. Feldberg.
In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii 2963 m in varful Zugspitze), constituiti din lanturi orientate de la vest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora se intinde platoul Dunarii. Alpii Bavariei sunt formati din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, intre Lech si Ill (2963 m in vf. Zugspitze, alt. maxima din tara) si Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m)
VEGETATIA: Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere (peste ¼ din suprafata este acoperita de paduri de pin, fag, stejar, in Masivul Harz predomina padurea de foioase in timp ce in Padurea Thuringieisi in Muntii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizamul, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, etc.
RETEAUA HIDROGRAFICA: Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri fiind Elba si Order. Elba izvorastedin Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).
In est curge Oderul (848 km lungime totala), care izvoraste din zona de contact a muntilor Sudeti si Carpati si se varsa in Marea Baltica (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua si Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel.
Reteaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita si din alte doua bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) si Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza impreuna cu afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest si centrala, Elba, Weserul (805 km lungime) si Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud, izvorand din Muntii Padurea Neagra si strabatand teritoriul Germanieipe o distanta de 650 km (navigabila pe 387 km). Toate aceste fluvii si rauri sunt legate intre ele printr-un vast sistem de canale ce insumeaza 2414 km. In sud Germania imparte cu Austria si Elvetia lacul glacial Boden See cu o suprafata de 537 km2 si o adancime maxima de 252 m. SOLURILE: Podzolurile (apar sub padurile de conifere sau de amestec de conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formeaza la latitudini temperate) si cernoziomurile (se gasesc in zonele de stepa cu clima temperat-continentala) fac parte din solurile Germaniei.
POPULATIA SI ORASELE: Germania are 79 951 000 locuitori (1871:41 000 000; 1915:67 900 000; 1937:69 000 000 locuitori). Natalitatea este de 11,2 0/00, mortalitatea de 11,5 0/00, populatia urbana 84 0/0 din locuitori. Orasele principale (locuitori):
Berlin 3 282 000
Hamburg 1 700 000
Munchen 1 200 000
Koln 950 000
Frankfurt am Main 650 000
Essen 630 000
Dortmund 600 000
Stuttgart 580 000
Duisburg 540 000
Germanii sunt in proportie de 93 % iar straini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrari de populatii se afla de-a lungul vaii Rhinului si zona inconjuratoare, in deosebi in Ruhr (car se prefigureaza drept un megalopolis) unde densitatea depaseste 5 500 loc./km2 in jurul marilor orase si in regiunile Saxono-Thuringiana. Zone mai putin populate sunt campia, in nord, si Alpii Bavariei in sud. Culte: protestantism 40 %, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism.
ECONOMIA: In ciuda efortului material facut pentru integrarea fostei R.D.G (Republica Democrata Germana), Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale. Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, bazata pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) si comertul exterior (cel mai mare exportator mondial de marfuri). Dispune in principal de unele resurse energetice (in deosebi carbuni: inferiori in bazinul Saxono-Thuringian si superiori in Ruhr, doua dintre cele mai mari de pe glob; cca. 500 000 000 de tone exploatate anual) si de sare (al-III-lea producator mondial), sulf, etc. Industria prelucratoare este axata pe chimie (primele trei grupuri industriale mondiale in domeniu sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) si constructia de masini (in deosebi masini unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanica de precizie, aparatura optica, aparate electrice si electrotehnice – ocupand unul din primele locuri pe glob). Produse industriale exportate (mii tone-1972): energie electrica (72,8 md. KWh din care 1,2 md. KWh hidroenergie), fonta si feroaliaje (2114,0), otel (5890,0-1973), cocs metalurgic (1605,0), aluminiu (60,0), cupru rafinat (42,0), plumb (20,0), staniu (0,6), zinc (15,0), tractoare, masini, textile si agricole, autovehicule (169 660 buc. din care 139 600 autoturisme), biciclete, locomotive, vagoane de cale ferata, nave (348 000), aparate de radio (1 041 000 buc.), televizoare (430 000), mecanisme de precizie, ceasuri, aparate optice, aparate fotografice. Capacitatea rafinariilor de petrol a facut ca Germania sa exporte: benzina (2507 tone), uleiuri usoare (3785 t), uleiuri grele (6011 t), acid sulfuric (1058 t), acid azotic (420,6 t), acid clorhidric (92,5 t), ingrasaminte potasice (2556 t), ingrasaminte azotoase (402 t), soda caustica (420 t), materiale plastice si rasini sintetice (495 t), cauciuc sintetic (132,7 t), anvelope (5 192 000 buc.), produse farmceutice, cherestea (1 900 000 m3), hartie (1107 t din care 100 t hartie de ziar), celuloza (849 t), ciment (9 547 t), fire de bumbac (61,8 t), tesaturi de bumbac (242 mil. m2), fire de lana (62,4 t), tesaturi de lana (35 mil. m2), fire si fibre artificiale (153,4 mil), incaltaminte, pielarie, portelan, tigarete (17,6 md. buc.), lapte (7635 t), unt (280 t), branza (152 t), carne (1286 t), margarina (192,5 t).
AGRICULTURA: In cadrul agriculturii predomina zootehnia (70% din productia totala), indeosebi cresterea porcinelor (locul IV pe glob) si bovinelor. Productia vegetala, limitata de conditiile, naturale nefavorabile, se bazeaza pe cereale (cca ½ din suprafata cultivata) : grau (2744,0 tone), secara (1904,1 t), orz (2592 t), ovaz (890 t), sfecla de zahar (7233 t), seminte de in (5 t), fibre de in (4,8 t), cartofi (12 140 t), ceapa (100,4 t), tomate (31,3 t), mazare (35 t), varza (350 t), fasole (14,5 t), mere, pere, prune si cirese (in total 533,3 t).
Septel (mil. capete) :bovine (5,3), porcine (10), ovine (1,6), caprine (1), cabaline (0,1).
Pescuitul: in anul 1972 au fost prinsi 323 281 tone pesti.
Germania are o retea de transporturi care consta in :
Transport fluvial si maritim, cele mai importante porturi pentru marfuri sunt: Hamburg (45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4)
Transportul aerian 10,2 miliarde calatori (in anul 1980).Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover.
Transportul feroviar: cai ferate-37088 km ( 9956 km electrificati)
Transportul rutier consta in 2139717 km de sosea, Germania avand 19 516 987 de autovehicule (in 1980).
MONEDA:1 marca germana=100 Pfennige.
INVATAMINTUL: In anul 1972 Germania numara 14 833 827 elevi si 647 250 studenti.
OCROTIREA SANATATII: In 1975 Germania avea 877 995 paturi spital si 134 566 medici.
RELATII INTERNATIONALE: Germania detinea in anul 1974 relatii diplomatice cu 129 de state si era membru al ONU, UNESCO si a altor 85 de organizatii internationale guvernamentale.

Franta

Franta




Stat in vestul Europei, 551 500 km2,
57 206 000 locuitori, capitala Paris yz697j9311qzzx
(9 319 000 locuitori), 96 departamente, ziua nationala: 14 iulie (se aniverseaza caderea Bastiliei, 1789), limba oficiala: franceza, moneda nationala: francul francez.
Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima – Mont Blanc, 4 810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi si mai vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni colinare si podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhônului, campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne).
Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti (peste 1000 mm/an) si mediteraneana (precipitatii 500 mm/an) pe litoralul sudic unde vanturi reci precum mistralul si tramontanul pot sa compromita recoltele de citrice.
Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4600 km) si orientata spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhône). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si d’Annecy.
Peste ¼ din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa cu altitudinea maxima de 2 710 m) dominant este maquisul mediteranean. Exista in Alpi si Pirinei numeroase rezervatii ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika, capra neagra etc.
POPULATIA
In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 ‰. Mortalitatea este de 9,2 ‰, iar populatia urbana reprezinta 74 %.
Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).
Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.
Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).
Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism.

ISTORIA
Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si cucerit de Cezar (59-51 IH) si transformat in provincie romana. Francii, popor germanic stabilit in sec. al V-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez.
Bazele Regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) provenit din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului, la Roma, in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imperiului Carolingian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta.
In sec XII-XIV, in timpul domniilor lui Filip al II-lea August si Filip al IV-lea cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a Razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national (Jeanne d’Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al XI-lea (1461-1483) reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc I (1515-1547) inaugureaza epoca absolutismului.
Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec al XVI-lea declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al IV-lea intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598).
Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez („statul sunt eu”), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.02.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor.
Revolutia franceza (14.07.1789, caderea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.09.1792 a Primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVI-lea (21.01.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale.
Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din iulie 1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a II-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepotul lui Napoleon I), care se proclama sub numele de Napoleon al III-lea Imparat al Frantei (1852-1870).
Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea de la 4.09.1870 a celei de-a III-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (martie-mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.05.1871) consacra pierderea Alsaciei si a Lorenei. Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de constituirea celui de-al doilea mare imperiu colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania etc). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Triplei Aliante (1904) care, in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de catre Germania Frantei.
La 3.09.1939 Germania incearca sa se revanseze si-i declara Frantei razboi, dupa care invadeaza teritoriul francez, pentru ca la 22.06.1940 maresalul P. Pétain sa semneze actul de capitulare. Generalul Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940, la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.06.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.08.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de generalul de Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 proclama cea dea IV-a Republica si transforma Imperiul Colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a IV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu generalul de Gaulle care proclama la 4.10.1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite pentru seful statului.
In Pompidou (1969-1974) marea majoritate a coloniilor franceze (10,5 milioane km2, 48 milioane locuitori in 1939) isi dobandesc independenta, iar Franta initiaza o politica externa independenta, de distantare fata de hegemonismul nord-american, retragandu-se din organismele militare ale NATO si SEATO si intretinand relatii speciale cu URSS si China. Alegerile din 1981 sunt castigate de François Mitterrand, candidatul Partidului Socialist Francez, devenind cel de-al XXI-lea presedinte al Frantei (reales pentru un nou mandat in 1988), iar cele legislative din acelasi an au dat castig de cauza aceluiasi partid, care obtine majoritatea absoluta in Adunarea Nationala. Dupa o „coabitare” a presedintelui Mitterrand cu un guvern de centru-dreapta (1986-1988), alegerile parlamentare din 1988 readuc la putere Partidul Socialist, care sufera insa o zdrobitoare infrangere in martie 1993, parasind scena politica.

STATUL
Franta este Republica Prezidentiala, potrivit Constitutiei din 6.10.1958. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de catre Parlament, compus din Senat si Adunarea Nationala. Puterea executiva apartine atat presedintelui cat si Consiliului de Ministri (numit de presedinte in urma alegerilor legislative). Exista 22 de partide politice, printre care: Adunarea pentru Republica (1976), Uniunea pentru Democratia Franceza (1978, alianta de patru partide), Partidul Socialist Francez (1901), Miscarea Radicalilor de Stanga (1973), Partidul Socialist Unificat (1960), Partidul Comunist Francez (1920), Partidul Ecologist (1984).

ECONOMIA
Situata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modesta si in scadere, apeland in masura din ce in ce mai mare la importul de materii prme si semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica, material rulant, energia nucleara, industria alimentara. In ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar in 1990 doar 5,7%).
Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in productia de energie electrica (locul intai pe glob). Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana, valea Rhônului, Sena inferioara, zona Lyon. Productia industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare in cadrul exportului avand industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de sinteza si industria alimentara (unt, branzeturi si vinuri).
Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri). Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine.
Reteaua cailor de comunicatii este bine dezvoltata si polarizata de capitala.
Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD anual.


Belgia


Belgia



DENUMIRE SI SUPRAFATA
Belgia (franceza - Belgique; germana - Belgie) este o monarhie constitutionala din nordvestul Europei. Se invecineaza la nord cu Olanda si cu Marea Nordului, la est, cu Germania si Luxemburg iar in sud si sudvest, cu Franta. Impreuna cu Olanda si Luxemburg, aceasta tara formeaza Tarile de Jos. Are aproape 280 km (mai exact, 277 km) lungime, masurata de la sudest spre o directie nordvest, are cam 145 km latime si o forma de triunghi. Suprafata este de 30.528 km2, iar cel mai mare oras este Bruxelles, care este si capitala acestui stat.

PAMANT SI RESURSE
Belgia detine trei principale regiuni fiziografice: campia, platoul central si Muntii Ardeni.
Campia se extinde de la 16 la 48 km in nordvest. De-a lungul Marii Nordului, exista o portiune de pamant joasa formata, aproape in totalitate, din dune de nisip si „polderi". Acestia reprezinta o formatiune de pamant provenita din mare si protejata de diguri, care au fost concepute intre secolele XIII si XV. Ridicatura de pamant a campiei, fata de nivelul apei, este de 20 m.
Platoul central este o zona usor curbata, irigata de un numar foarte mare de raulete si contine foarte multe vai fertlie cu un sol aluvial bogat. Aici se mai gasesc pesteri si grote.
Muntii Ardeni reprezinta un platou impadurit, masurand 460 m lungime, si se extinde in sudestul Belgiei si in nordestul Frantei. Aici se afla Botrange, cel mai inalt pisc din Belgia, cu o inaltime de 694 m. Aceasta zona este pietroasa si are o agricultura foarte slab dezvoltata.

A FLUVIILE
Cele mai importante fluvii din Begia sunt Schelde (Escaut) si Meuse. Ambele izvorasc din Franta si sunt navigabile in Belgia. Pe Schelde, principala sursa de apa din aceasta tara, sunt porturile Antwerp, Bruxelles si Ghent. Cei mai mari afluenti sunt: Lys, Dendre, Senne si Rupel. Sambre si Ourth sunt cei mai mari afluenti ai fluviului Meuse.

B CLIMA
Langa ocean, clima este temperat-oceanica. Departe de influentele maritime, se observa o crestere a temperaturii. In zona Muntilor Ardeni, vara este foarte cald, iar iarna este foarte frig, precipitatiile sunt foarte bogate. In Bruxelles, capitala asezata in mijlocul tarii, temperatura normala este de la -1^ la 4^C, in ianuarie, si 12^-23^C, in iulie. In rest, temperatura este de 1^-5^C, in ianuarie, si de 13^-20^, in iulie. In Bruxelles, ploaia este „uniform" raspandita de-a lungul anului (860 mm), iar in Oostende (pe coasta) este de 600 mm.

C RESURSE NATURALE
Resursele naturale ale Belgiei constau, in cea mai mare parte, in minerale. Carbunele a fost principala resursa, timp de multi ani, dar cele mai accesibile mine au fost supraexploatate, si astfel s-au inchis multe dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele de zinc, cupru, plumb si magneziu sunt exploatate, dar au o mica importanta economica. Se mai extrage si gazul natural.

D FLORA SI FAUNA
In Belgia, se intalnesc mici animale precum: vulpi (in general), bursuci, fazani, nevastuici, jderi si arici. Cerbii, capriorele si porcii mistreti sunt prezenti in regiunea Ardenilor. Exista si o plentitudine de plante, cum ar fi: zambila, capsunii, nuielusa-de-aur, manusa-vulpii si lacramioara. Dintre copacii din paduri, amintim: stejarul, fagul, ulmul si portiuni de pin care au fost plantate dupa noul program de reimpadurire.

III POPULATIA
Populatia Belgiei face parte din doua grupari etnice: Flamingii (de origine teutona) si un popor de origine celtica, Walloni. Cele mai distincte caracteristici ale celor doua popoare este limba (primii vorbesc limba germana, iar al doilea grup, limba franceza). Limba germana se vorbeste in partea de nord a Belgiei, iar in sudestul Belgiei, se vorbeste limba franceza. In capitala Belgiei, se vorbesc ambele limbi. In 1993, aceste doua limbi au devenit limbile oficiale ale celor doua regiuni distincte, Flandre si Wallonia.

A POPULATIA SI CARACTERISTICILE ACESTEIA
Populatia Belgiei, dupa un calcul facut in 1998, a fost de 10.171.059. 60% dintre locuitori locuiesc in Flandre. Densitatea populatiei este foarte mare, aproape cea mai mare din Europa, 333 loc/km2. Cea mai mare concentratie este in Bruxelles, Antwerp, Liège si Ghent. Centrele industriale cele mai importante se gasesc intre Mons si Charleroi. Din cauza dezvoltarii industriei, populatia s-a expansionat in acea regiune. Aproape 10% din belgieni traiesc in capitala. 97% este clasificata ca populatie urbana.

B DIVIZIUNEA POLITICA SI PRINCIPALELE ORASE
Belgia este divizata in trei regiuni federale: Bruxelles (959.861 locuitori - in 1998), Flandre (5.826.589 locuitori) si Wallonia (3.291.732 locuitori). Aceste trei mari regiuni sunt divizate in niste subregiuni numite: Antwerp, Flemish Brabant, Walloon Brabant, Flandrele de Est, Hainaut, Liège, Limbourg, Lexemburg, Namur si Flandrele de Vest. Acestea sunt divizate, la randul lor, in 600 de comune. Cele mai mare orase, din punct de vedere al numarului de locuitori, sunt: Bruxelles (963.324 loc., incluzand si suburbiile), Antwerp (472.368), Ghent (235.882), Charleroi (211.192) si Liège (200.201).

C Limba
In 1963, a fost data o lege pentru stabilirea celor trei limbi oficiale din Belgia: Olandeza a fost recunoscuta ca limba oficiala in nord, franceza, in sud, si germana, la granita de est. In orasele si suburbiile din Bruxelles, si franceza si olandeza sunt recunoscute ca limbi oficiale. In intreaga tara, 58% dintre oameni vorbesc limba olandeza, 32%, limba franceza, si 10% vorbesc si franceza si olandeza si germana. In 1971, s-a dat un drept prin care au fost recunoscute, si pe plan politic, aceste trei comunitati lingvistice, acordand dreptul de „autonomie" culturala si revizuind statutul administrativ din Bruxelles.

D Religie
Aproape trei sferturi din populatia Belgiei este romano-catolica, dar numarul acestora si al bisericilor este in descrestere. Libertatea religioasa este garantata, si o parte din „salariul" preotilor de orice credinta este platita de Guvern. Alte religii care sunt practicate sunt: protestantismul, iudismul si islamismul.

E Educatia
Desi libertatea educativa a fost prevazuta de constitutia din 1831, prima lege referitoare la scoala elementara nu a fost data decat in anul 1842. In 1914, invatamantul obligatoriu se extinde, de la copii de varste cuprinse intre 6 si 14 ani, pana la 18 ani. Pana in 1959, existau si scoli particulare numite Romano-Catolice. Controversele pe baza limbajului si religiei, din secolul al XIX-lea, continua si in momentul de fata. In 1997-1998, existau 863.900 de elevi in scoli primare, 521.100 in licee, iar aproape toata populatia matura era literata.
Cea mai veche universitate din Belgia dateaza din Evul Mediu. Universitatea Catolica din Leuven s-a divizat in doua universitati distincte, din 1970, intr-una vorbidu-se numai franceza, iar in cealalta, germana, din cauza auspiciilor religioase care datau din anul 1425. Universitatile din Ghent si Liège au fost constituite in anul 1817, in timpul regatului german. In Universitatea din Ghent se vorbeste numai limba germana, iar in cealalta numai franceza. Universitatea Libera din Bruxelles a fost deschisa oficial in anul 1834, cu ajutorul Guvernului. In 1970, s-a divizat in doua universitati distincte, dupa modelul Universitatii din Leuven.
Academiile regale de arta si Conservatoarele de muzica exista in orasele mai mari: Antwerp, Bruxelles, Ghent, Liège si Mons. In Ghent si Gembloux exista Universitati de Agricultura. La mijlocul anilor ^90, numarul studentilor a fost de 324.600.

F Cultura
Festivalurile joaca un rol important in viata belgienilor. Unul dintre cele mai renumite festivaluri este la Binche, langa Mons, care dureaza trei zile si care este animat de niste oameni pe papainoage, muzica si dansul sunt conduse de „Gilles". Alte festivaluri deosebite sunt: „Orasele in Mai" si Sfantul Nicolae (6 decembrie), care este o sarbatoare „nationala" si o vacanta a copiilor.

G Biblioteci si muzee
Bibliotecile importante se gaseau in toate orasele mari. Libraria Nationala se numeste Bibliothèque Royale Albert I, din 1837, din Bruxelles, care detine mai mult de 3 milioane de volume. Celelalte biblioteci mai mari apartin universitatilor Ghent, Liège si Leuven.
Muzeul Regal de Arta (1890), din Antwerp, este recunoscut prin faimoasele tablouri ale pictorului Peter Paul tubens. Cel din Bruxelles (1830) are o colectie impresionanta de lucrari de arta din foarte multe perioade de timp, detine o sala de concerte si un cinema.

H Literatura
Teatrul National (1945) este o dovada unei culturi surprinzatoare a acestui popor. Scriitorii belgieni au contribuit la dezvoltarea literaturii franceze si a celei locale. Pe langa celebrii autori ca Philippe de Comines si Jean roissart, ce au scris in limba franceza, ii avem pe Charles de Coster si Emile Verhaeren, Hendrik Conscience (intemeiatorul nuvelei), din secolul al XIX-lea. Poetul si nuvelistul Maurice Maeterlinck, ce a scris in franceza, a castigat Premiul Nobel in Literatura, in anul 1911.

I Arta
Intre secolele XV si XVI, Europa de Nord a fost unul dintre centrele culturii renascentiste. Cei mai cunoscuti reprezentanti ai artei din acea perioada au fost: fratii Hubert si Jan van Eyck, Hieronymus Bosch si Pieter Bruegel the Elder. Pictorii ce au dominat secolul al XVII-lea au fost Rubens and Sir Anthony van Dyck. Pe langa acesti faimosi pictori, James Ensor si Paul Delvaux au dus vestea culturii belgiene. Arhitectul Victor Horta a fost unul dintre initiatorii unui nou stil arhitectural din secolul XX. Un renumit arhitect belgian contemporan a fost Henry van de Velde.

IV Economia
Cu toate ca economia creste rapid in Belgia, tara ramana greu industrializata, importand cantitati foarte mari de materiale care erau destinate exportului. O astfel de industrie ii confera Belgiei tilul de una dintre cele mai mari producatoare interne din lume, in ciuda numarului mare al populatiei. Cu cele trei sferturi din produsele destinate care se duc la Uniunea Europeana, economia acestei tari depinde de vecinii sai, ea fiind deja integrata in economia europeana. La inceputul anilor ^90, un buget deficitar combinat cu recerea in somaj in rate, a facut ca economia Belgiei sa decada. Pentru a trece peste aceasta criza bugetara, Guvernul a inceput un program de austeritate, majorand preturile. Astfel, in 1995, bugetul era de 120,1 miliarde $, iar in 1998 de 293,4 miliarde $.

A Agricultura
Agricultura ocupa 3% din totalul de forta de munca si produce suficiente cantitati pentru a asigura Belgiei un loc bun la exportul de alimente. Aproape doua treimi din ferme sunt cultivate pe o suprafata de cel putin 10 hectare. 22% din aceasta tara este cultivata. La inceputul anilor ^90, cele mai importante produse au fost: zaharul (5.7 milioane de tone), cartofii (1.8 milioane), graul (1.4 milioane), fructele, rosiile si faina. Cresterea animalelor este principala ocupatie a localnicilor. Numarul de animale este relativ mare: 7.9 milioane de porci, 3.6 milioane de capre, 210.000 de oi, 31.000 de cai.

B SILVICULTURA SI PISCICULTURA
Padurile ocupa 22% din suprafata Belgiei, iar ele sunt folosite, de cele mai multe ori, cu scopuri distractive si recreationale. In acesti ani, se planteaza conifere, iar activitata forestiera a crescut simtitor. Cu toate acestea, inca se mai importa hartie.
Principalul port unde se poate pescui este Oostende. Flota de pescuit transporta pescarii din Marea Nordului pana in Oceanul Inghetat. Suma totala a produselor a fost de 39,662 de tone de peste (somn, pastrav, cod, etc.)

C MINERIT
Belgia are un numar limitat de resurse minerale. Carbunele este principalul produs din secolul XX, dar depozitele au fost de multe ori golite, in anii ^50. In anii ^80, multe mine s-au inchis, iar la inceputul anului 1992, aproape toate minele au fost inchise. Carbunele si petrolul sunt importate acum pentru fabricarea unor oteluri speciale, sau in alte industrii. In 1998, extractia de gaze naturale a fost de 2,3 milioane m.

D MANUFACTURI
Belgia este una dintre cele mai puternic industrializate tari din Europa, datorita pozitiei sale geografice si a facilitatilor de transporturi. Industria a crescut simtitor dupa cel de-al II- lea Razboi Mondial (1939-1945), dar incepuse sa decada in anii ^50. Infiintarea, in anul 1957, a EEC (Comuniuinea Economica Europeana) si a unui program guvernamental de investitii, a dus la o crestere a industriei. Totusi, „golurile" din acest program au dus la o scadere simtitoare a manufacturilor, in anul 1958, manufacturile ocupand doar 19% din activitatea economica totala. Belgia este un producator major de otel si fier, iar mai mult de jumatate din productia totala a acestora este exportata. Aproape 12,6 milioane de tone de fier au fost produse anual.
Industria textila consta in producerea de bumbac, lana, fibre textile si sintetice. Centrele industriei textile sunt: Brugge, Bruxelles, Limbourg, Ghent, Liège, Kortrijk si Mechelen. In anul 1998, s-au inregistrat: 53.800 tone de fabricate din bumbac, 34.900 din lana si 40.100 din fibre sintetice si textile. Fabricarea de covoare este o industrie importanta in orasul Sfantul Nicolae; Bruxelles si Brugge sunt cunoscute prin manufactura damaskului.
Industria chimica conduce in producerea cobaltului si a radiului, precum si a fertilizatorilor. Un alt domeniu important al industriei chimice este si producerea produselor farmaceutice, a sticlei si a hartiei.
Industria neferoasa se dezvolta in continuu, sprijinita de materiale din Republica Democrata Congo (Zair). Industria metalurgica si chimica a fost imbunatatita de resurse ca fier, zinc, platina, germaniu si uraniu. O alta ramura a acestei industrii este fabricarea de masinarie grea si echipament industrial. Industria de taiere a diamantelor, cu centrul la Antwerp, este in floare, ca si cea a constructiei de vapoare.

E ENERGIA
Cele sapte puncte nucleare sunt pricipalele surse de electricitate din Belgia. Din pricina declinului din industria cobaltului, Belgia a fost obligata sa importe cobalt, petrol si gaze naturale. Din anii ^80, s-a pus accent si pe sursele alternative de curent, cum ar fi biomasa si tehnologia geotermala. Un generator de gaze a fost construit. In 1996, puterea electrica totala a fost de 79 miliarde de kilowatiora.

F MONEDA SI UNITATE BANCARA
Unitatea monetara este francul belgian (31,94 franci belgieni=1$, pana in mai, 1998). Din mai, 1998, Belgia, impreuna cu alte zece tari membre ale EU (Uniunea Europeana), au adoptat o unica moneda, euro, pentru toate tranzactiile, care a fost introdusa de la 1 ianuarie, 1999. Banca Centrala Europeana a fost constituita odata cu adoptarea acestei monede si a fost folosita si in transferurile electronice. Banca Nationala a Belgiei a devenit subordonata Bancii Centrale Europene, ca membra al Sistemului Central Bancar (ESCB).

G SCHIMBURI
Se cunoaste schimbul traditional dintre Belgia si Marele Ducat al Luxemburgului, care a inceput inca din 1922, prin constituirea unui tratat monetar. In 1998, exportul Begia - Luxemburg a fost valorificat la 173 milioane de $. Importurile anuale au constituit162 milioane $. Principalii parteneri de afaceri ai Belgiei sunt: Germania, Olanda, Franta, Anglia, Italia, SUA si Spania. In 1951, Belgia a devenit membru al Comunitatii Europene de Cobalt si Fier (ECSC). 6 ani mai tarziu, Belgia, Franta, Germania de Vest, Italia, Olanda si Luxemburg au semnat doua tratate, creand Comunitatea Economica Europeana (EEC) si Comuniunea Europeana de Energie Atomica (Euratom). Din 1967, Bruxelles este centrul ECSC, EEC si Euratom.

H TRANSPORTURI
Accesul pe mare se face prin cele doua mari estuare: Schelde si Meuse. Antwerp, de pe fluviul Schelde, este unul dintre cele mai populate porturi din lume. Fluviile din Belgia sunt legate printr-un sistem modern de canalizare. Canalele navigabile masoara aproape 1520 km. Pe langa acestea, exista 143.157 km de sosea si 3368 km de cale ferata, proprietatea statului. Sabena este aeroportul national care face legatura cu toate marile orase din lume.

I COMUNICATII
Limbile in care difuzeaza canalele de televiziune sunt olandeza germana si franceza, dar exista si posturi straine aprobate de guvern. Sunt receptionate si foarte multe posturi straine. In 1998, existau 820 de posturi de radio, 469 de posturi de televiziune cu licenta, 39 de ziare zilnice. Mai exista si 475 linii telefonice la fiecare 1000 de locuitori.

J MUNCA
Forta totala de munca, inregistrata in 1998, a fost de 4,9 milioane de muncitori. Aproape 3 milioane de muncitori apartin sidicatelor: Federatia Generala a Muncii, Federatia Sindicatelor Crestine si Federatia Generala a Sindicatelor Libere. Dupa terminarea facultatii sau in timpul facultatii, tinerii belgieni sunt obligati sa presteze 8 ani de munca in serviciul statului.

IV GUVERNUL
Belgia este o monarhie constitutionala reprezentativa ereditara. Conducatorul ei este regele Albert II. Constitutia a fost promulgata in 1831 si revizuita in 1893, 1921, 1970, 1971, 1980, 1989 si in 1993. Reformele din 1970 au transformat Belgia intr-o tara federala si au majoritatea conducerilor celor trei regiuni: Flandre, Wallonia si Bruxelles.

A Executivul
Puterea executiva este detinuta de rege, care isi alege primul ministru si ceilalti ministrii, si judecatori. Regele este conducatorul armatei, cu acordul parlamentului, acesta are puterea de a declara razboi si de a semna tratate. Drepturile regelui, in conformaitate cu constitutia, includ si faptul ca regele poate dizolva si alege reprezentantii Parlamentului si de a da titluri nobiliare. Toate aceste actiuni trebuie sa fie aprobate de prim-ministru, care isi asuma responsibilitatea in fata Parlamentului. Atat cat ministrii sunt responsabili cu Parlamentul, regele trebuie sa aleaga o majoritate in parlament. Cabinetele sunt, in general, formate din coalitia a mai multor partide.

B Legislatura
Dupa schimbarile constitutionale ce au avut loc din cauza alegerilor parlamentare din 1995, ambele camere ale parlamentului belgian au fost separate, iar numarul reprezentantilor, redus. Astfel, Senatul, din 184 de membri a ajuns la 71, in timp ce Camera Deputatilor a scazut de la 212 membri, la 150. Mebrii Camerei Deputatilor sunt alesi direct, in timp ce cei ai Senatului sunt alesi prin metode directe si indirecte. Toti locuitorii Belgiei care au peste 18 ani sunt obligati sa voteze. In cazul in care nu voteaza, exista posibilitatea de a fi pedepsiti.

C Partide politice
Cele trei partide politice majore, incluzandu-i pe cei care vorbesc atat germana, cat si franceza sunt: Partidul Social Crestin (1945), Partidul Socialist (1885) si Partidul Liberal, care include Partidul Pacii si Progresiv ( german, 1961) si Partidul Liberal Reformator (francez, 1979). Exista si o multime de partide minore.

D Judecatorie
Constitutia belgiana prevede faptul ca exista o putere judecatoreasca cu puteri egale cu cele ale executivului si ale legislaturii. Cele mai mari judecatorii sunt cele cinci Curti de Apel, care isi au sediul la: Antwerp, Bruxelles, Ghent, Liège si Mons si Curtea Suprema de Apel. In aceste judecatorii, vin atat cazuri civile, cat si criminalistice. 12 jurati iau hotarari prin majoritatea de vot. O curte speciala a fost constituita, in anul 1989, pentru a rezolva problemele ce au survenit dupa transferul puterii de la Guvern, la autoritatile regionale.

E Sanatate
Spitalele si clinicile sunt responsabilitatea comisiilor de asistenta publica din fiecare oras, care platesc pentru pacientii tratati in spitale particulare.
Securitatea sociala, bazata pe o lege data in 1944, se aplica la toti muncitorii, prin contractele de angajare. Oficiul National Central de Securitate Solciala colecteaza, de la angajati si sefi, bani pentru asigurarea sociala, asigurarea pensionara, concedii si asigurari speciale pentru persoane aflate in somaj. Acesta metoda a dat rezultate bune, pentru ca s-au inregistrat imbunatatiri in sanatatea publica si economia stabila a populatiei, dar s-a inregistrat si un deficit bugetar.

F Aparare
Belgia este un membru fondator al NATO, care isi are sediul la Bruxelles. Armata Belgiei este alcatuita din voluntari. Prin tratatul cu Olanda, din 1948, metodele militare de antrenare sunt coordonate de armata Olandei. Fortele armate belgiene, care includ flota navala, armata si fortele aeriene, erau de 48.900, in 1998. In anul 1990, s-au inregistrat reduceri mari ale efectivului armatei.

VI ISTORIE
Numele de Belgia deriva de la numele unui vechi trib celtic, Belgae. Regiunea romana, ce se numea Belgia (Gallia Belgica),
cuprindea Belgia de astazi, Franta de Nord, Olanda si o parte din Elvetia. Succesoarea Romei, in Europa de Vest, a fost regatul francilor, care s-a intins, cuprinzand Germania, extinzandu-se de la Muntii Pirinei, spre Est, la muntii Alpi. Conducatorul francilor a fost Charlemagne, care a unit toata Europa de Vest prin cucerirea tuturor regiunilor, in anii 768-814. Cand tinutul Franciei a fost divizat, Belgia a fost incorporata in ducatul Lorraine. In 384, Flandrele s-a unit cu Bourgogne, iar pana la sfarsitul secolului al XV-lea, ducii din Bourorne detineau cea mai mare parte din Belgia si Olanda. Cuceririle regatului burgon au incetat odata cu moartea ultimului duce, Charles cel Curajos.

A Domnia habsburga
Prin casatoria, in anul 1477, a ficei lui Charles cel Curajos, Maria de Burgonia, cu printul german Maximilian (mai tarziu, Sfantul Imparat Roman Maximilian I), toate tinuturile bogate ale burgonilor, in afara ducatului in sine, au trecut sub dominatia habsburga. Charles, nepotul lui Maximilian, a cucerit, in anul 1506, Olanda. Charles a devenit Imperatorul Spaniei, in anul 1516, si si-a luat numele de Sfantul Imparat Roman Charles V. In 1549, a acceptat ca Olanda sa intre in posesia Spaniei.
Cand Filip al II-lea al Spaniei, succesorul lui Charles, a incercat sa elimine protestantismul si toate legaturile dintre supusii sai cu populatia protestatoare, a provocat o revolutie, care a inceput in anul 1566. Aceasta hotarare luata de rege a fost atat cauza unor probleme religioase si economice, cat si o incercare de pastrare a traditiilor si a guvernamantului locale. Armata Spaniei a fost infranta, dar lupta dintre catolici, din sud, si protestanti, din nord, continua. In 1581, sapte provincii (Gelderland, Friesland, Olanda, Groningen, Overijssel, Utercht si Zeeland) si-au declarat independenta fata de Spania, in timp ce provinciile din sud (Belgia de astazi) au ramas loiale Spaniei. Filip al II-lea a continuat sa incerce recucerirea provinciilor din nord. In 1609, dupa ce nici o parte nu a obtinut o victorie totala, Filip al III-lea a semnat un acord pe 12 ani cu rebelii. Cand acest acord a expirat, Razboiul de 30 de ani era pe cale de a izbucni, iar Olanda, stapanire a Spaniei, a devenit iar pamant de batalie. In 1635, Germania si Franta si-au unit fortele pentru a desparti Olanda de Spania, dar nu reusesc. In anul 1648, dupa o succesiune de victorii ale aliantei franco-germane, Filip al IV-lea a fost obligat sa semneze un acord de pace cu Germania. Sudul ( Belgia si Luxemburgul de astazi) a ramas sub posesia Spaniei. Prin Tratatul de la Münster, Germania a castigat anumite teritorii din sud, iar Spania a fost de acord sa inceteze navigarea pe fluviul Schelde, care trecea prin teritoriul Germaniei, dar care era singura iesire din Antwerp spre mare. Din cauza acestui tratat, Antwerp, centru de comert si mare oras-port, a inceput sa regreseze.
Franta, impreuna cu o coalitie de puteri europene, a continuat razboiul impotriva Spaniei. In timpul lungii sale domnii, Louis al XIV-lea a refuzat sa abandoneze razboiul contra Spaniei, pentru eliberarea Olandei. Prin tratatul de la Pirinei, din anul 1659, Franta a castigat mai multe regiuni de granita si orase mari. Olanda spaniola a devenit motiv de lupta pentru un alt mare conflict, Razboiul Succesiunii Spaniole. Un acord din anul 1713, incheiat la Utrecht, a precizat faptul ca regiunea Flandre, incluzand Dunkerque si Lille, partea cea mai intinsa din teritoriu, a revenit Austriei, care era ajutata de Germania.
In timpul razboiului pentru succesiune din Austria (1744), tara a fost ocupata de francezi, dar returnata prin Tratatul de la Aix-la-Chapelle, din 1784. In afara acestei invazii, Belgia austriaca era, initial, pasnica. Acest moment de pace a fost intrerupt de imparatul austriac Joseph al II-lea, care a decis sa stearga toate granitele si sa ocupe estuarul fluviului Schelde. In 1787, el reuseste, dar acest lucru a insemnat pierderea controlului, in Franta izbucnind revolutia. Multe garzi austriece au fost nevoite sa capituleze, iar pe 11 ianuarie 1790, s-a proclamat independenta Republicii Belgia. Dar diferntele de religie si societate erau vizibile, asa ca aveau o tara foarte prost organizata. Profitand de aceasta ocazie, Francis al II-lea, in 1792, ocupa din nou Belgia, iar din razboaiele purtate cu Franta de predecesorul sau (Leopold II), Belgia revine Frantei, penrtu a doua oara. Belgia a fost cedata formal prin tratatul de la Campo Formino, din anul 1797.

B Dominatia franceza si germana
Regimul instalat de francezi a fost nepopular, dar Belgia a profitat din plin de acest lucru. Franta cucereste Liège (un oras foarte prosper si in continua dezvoltare) si il alipeste teritoriului belgian. De asemenea, francezii au redeschis navigarea pe fluviul Schelde, Antwerp inflorind din nou. Au fost deschise noi fabrici pentru industria locala.
In 1814, Belgia a fost ocupata de armatele natiunilor impotriva lui Napoleon Bonaparte. In urmatorul an, batalia de la Waterloo, cea mai mare din seria razboaielor napoleonice, s-a dat pe pamant belgian.
Prin pacea semnata la Congresul de la Viena (1815), Belgia s-a unit din nou cu Olanda, de data aceasta, sub dominatia regelui german William I. Belgia catolica nu a vrut un rege protestantist, chiar daca tara a prosperat in urma dominatiei germane. Izbucnirea unui nou conflict in Franta, in iulie, 1830, a facut ca poporul belgian sa se trezeasca. Trupele germane au fost alungate din Bruxelles si, pe 4 octombrie, o coalitie unica dintre catolici si liberali a proclamat independenta Belgiei. Marile puteri existente (Austria, Franta, Anglia, Prusia si Rusia) au acceptat independenta Belgiei. Desi Germania nu dorea acest lucru, nu a avut incotro, pentru ca ii statea in cale marea alianta a Marilor Puteri.

C Independenta si neutralitate
Noua constitutie a Belgiei prevedea faptul ca alegatoriii erau impartiti in doua categorii: o parte era formata din barbatii proprietari de pamant, iar cealalta din rege (sprijinit de ministrii). Acestia l-au ales in fruntea tarii pe Leopold I de Saxe-Goburg-Gotha. Acesta a fost un model de monarh datorita maiestriei sale in politica si bunei organizari pentru viitorii monarhi. Datorita acestor calitati, el a ajuns o figura foarte importanta printre conducatorii Europei din acele timpuri. Germanii s-au hotarat, in 1839, sa semneze un acord de pace intre cele doua tari. Dupa cum prevedea acordul, Belgiei ii revenea jumatate din Luxemburg, in timp ce germanii controlau Marele Ducat, Limourg si estul Fluviului Meuse. De asemenea, puterile europene au recunoscut independentasi neutralitatea statului.
Chiar si dupa dezintegrarea aliantei dintre catolici si liberalii anticlerici, Constitutia a rezistat.